Statistica piețelor financiare

Capitolul 7 · Ipoteza piețelor eficiente, mersul aleator și testele VR

În stînga este slide-ul din curs, în dreapta aceeași figură sau același tabel, calculat în browser din aceleași date. Butonul ▶ modifică parametrul pas cu pas; tabelele și exemplele lucrate se recalculează odată cu el. Abrevieri: ACF (autocorrelation function, funcția de autocorelație), VR (variance ratio, raportul varianțelor), ADF (augmented Dickey–Fuller, Dickey–Fuller augmentat), PP (Phillips–Perron), KPSS (Kwiatkowski–Phillips–Schmidt–Shin), LB (Ljung–Box), CD (Chow–Denning), OLS (ordinary least squares, metoda celor mai mici pătrate), GARCH (generalised autoregressive conditional heteroskedasticity).

Previzibilitatea prețurilor · Ipotezele mersului aleator · Zgomotul alb și funcția de autocorelație · Testarea autocorelației · Rădăcini unitare: prețuri față de randamente · Testul variance ratio · Eficiența pe piețe și în timp · Forma semi-tare, forma tare și anomalii

Previzibilitatea prețurilor

Întrebare pentru sală: care traiectorie este S&P 500?

Slide-ul 9: Întrebare pentru sală: care traiectorie este S&P 500?
Slide-ul 9
    Întrebare pentru sală Patru mersuri aleatoare cu pași Normali i.i.d. (media și abaterea standard ale S&P 500) și S&P 500 însuși. Butonul ▶ desenează traiectoriile an cu an, din 1991 pînă în 2026. La sfîrșitul lui 2008, cîte dintre cele patru mersuri aleatoare sînt deasupra S&P 500?
    Răspuns

    Trei. La sfîrșitul lui 2008 S&P 500 este la 0,91 (logaritmul prețului minus valoarea de start), iar mersurile simulate la 1,12, 1,24, 2,69 și 0,65. În septembrie 2026 doar unul (4,50) este deasupra S&P 500 (3,06). Scăderile din 2000–2002 și 2008 au mărimea episoadelor pe care le produce și zgomotul pur: o singură traiectorie nu separă S&P 500 de un mers aleator.

    Randamentul de ieri și randamentul de azi

    Slide-ul 11: Randamentul de ieri și randamentul de azi
    Slide-ul 11
      Întrebare pentru sală Corelația dintre randamentul de azi și cel de ieri este −0,079 pentru S&P 500 și 0,156 pentru BET. Butonul ▶ mută lagul de la 1 la 10. Cît devine corelația BET la lagul 2, între randamentul de azi și cel de acum două zile?
      Răspuns

      0,033, de aproape cinci ori mai mică; la lagul 3 este −0,008, la lagul 5 0,031, la lagul 10 0,004. Pentru S&P 500 corelația la lagul 2 este −0,004. Dependența randamentelor BET stă aproape toată la lagul 1, cum produce tranzacționarea redusă: o știre intră în indice pe parcursul a două zile.

      Ipotezele mersului aleator

      Exemplu lucrat: riscul în funcție de orizont

      Slide-ul 22: Exemplu lucrat: riscul în funcție de orizont
      Slide-ul 22

      Abaterea standard a randamentelor pe q zile: regula rădăcinii pătrate și datele

      Exemplu lucrat: regula rădăcinii pătrate a timpului

      \[\mathrm{sd}\big(r_t(q)\big) = \sigma\sqrt{q}, \qquad \frac{\mathrm{sd}\big(r_t(q)\big)}{\sigma\sqrt{q}} \approx \sqrt{\mathrm{VR}(q)}\]
          Întrebare pentru sală Regula rădăcinii pătrate a timpului dă pentru S&P 500 o abatere standard pe 250 de zile de 1,1337% × √250 = 17,92%. Abaterea standard a randamentelor pe 250 de zile, calculată direct din sumele suprapuse, este mai mare sau mai mică?
          Răspuns

          Mai mică: 15,66%, adică 0,874 din valoarea regulii. Randamentele zilnice ale S&P 500 sînt ușor negativ autocorelate (ρ̂(1) = −0,079, VR(250) = 0,785), deci mișcările zilnice se anulează parțial în timp. BET, cu ρ̂(1) = 0,156, arată efectul invers: 35,91% față de 23,38% (de 1,54 ori). Regula presupune randamente necorelate; scalarea VaR sau a volatilității cu √q moștenește această ipoteză.

          Zgomotul alb și funcția de autocorelație

          Zgomotul alb gaussian și ACF-ul lui de selecție

          Slide-ul 24: Zgomotul alb gaussian și ACF-ul lui de selecție
          Slide-ul 24
            Întrebare pentru sală Pentru n = 1 000 de extrageri, banda de 95% este ±0,062 și 0 din 30 de autocorelații de selecție ies din ea. Butonul ▶ folosește doar primele n extrageri, de la 100 la 1 000. Pentru n = 100, cu banda ±0,196, cîte autocorelații ies din bandă?
            Răspuns

            Una: cea mai mare în modul este 0,223. Cu 30 de laguri ne așteptăm la 1,5 depășiri doar din întîmplare, la orice n: banda se lărgește ca 1/√n, iar autocorelațiile de selecție ale zgomotului alb sînt mai mari în același ritm. La n = 400 iese tot una, la celelalte valori ale lui n niciuna.

            ACF-ul teoretic și de selecție pentru șase procese

            Slide-ul 26: ACF-ul teoretic și de selecție pentru șase procese
            Slide-ul 26
              Întrebare pentru sală Punctele roșii sînt ACF-ul de selecție al unei traiectorii simulate de 1 000 de valori. Butonul ▶ folosește doar primele n valori, de la 50 la 1 000. Pentru AR(1) cu α = 0,9, cît de departe ajunge ACF-ul de selecție de cel teoretic la n = 50?
              Răspuns

              Pînă la 0,40 (cea mai mare abatere pe lagurile 1–20), față de 0,08 la n = 1 000. Banda zgomotului alb pentru n = 50 este ±0,28 (1/√50 = 0,14), dar abaterea este mai mare, pentru că varianța lui ρ̂(k) a unui proces persistent depășește 1/T. Pentru MA(2), abaterea maximă este 0,19 la n = 50 și 0,06 la n = 1 000.

              ACF-ul randamentelor zilnice

              Slide-ul 27: ACF-ul randamentelor zilnice
              Slide-ul 27

              Exemplu lucrat: banda robustă a ACF-ului

              \[\hat\delta(k) = \frac{T\sum_t e_t^2 e_{t-k}^2}{\big(\sum_t e_t^2\big)^2}, \qquad \pm 1{,}96\sqrt{\hat\delta(k)/T}, \qquad e_t = r_t - \bar r\]
                  Întrebare pentru sală Din 1990, S&P 500 are 9 autocorelații (din 20) în afara benzii i.i.d. și 3 în afara benzii robuste. Butonul ▶ mută începutul eșantionului spre 2022. Ce se întîmplă cu ρ̂(1) al S&P 500 pe eșantionul care începe în 2016?
                  Răspuns

                  Devine mai negativ: −0,142, față de −0,079 din 1990, cu 13 laguri în afara benzii i.i.d. și 7 în afara benzii robuste. Pe eșantionul care începe în 2022, ρ̂(1) este doar −0,015. Pe ferestre mobile (secțiunea „Eficiența pe piețe și în timp”) revenirile S&P 500 sînt cele mai puternice în crize: eșantionul din 2016 include 2020, cel din 2022 nu.

                  Autocorelația randamentelor și a randamentelor absolute

                  Slide-ul 29: Autocorelația randamentelor și a randamentelor absolute
                  Slide-ul 29
                    Întrebare pentru sală ACF-ul lui |rt| pentru S&P 500 este 0,27 la lagul 1, 0,22 la lagul 20 și 0,09 la lagul 100. Butonul ▶ mărește puterea d din |rt|d pînă la 2 (randamentele la pătrat). Ce se întîmplă cu autocorelația la lagul 100 cînd d trece de la 1 la 2?
                    Răspuns

                    Scade: 0,039 pentru d = 2, față de 0,092 pentru d = 1; la lagul 1 crește puțin (0,311 față de 0,275). Puterile mari dau pondere cîtorva zile extreme, iar autocorelația lor se stinge mai repede. Pentru orice d mărimea randamentelor rămîne corelată, deci RW1 și RW2 sînt respinse.

                    Testarea autocorelației

                    Exemplu lucrat: Ljung–Box pas cu pas

                    Slide-ul 31: Exemplu lucrat: Ljung–Box pas cu pas
                    Slide-ul 31

                    Exemplu lucrat: Box–Pierce și Ljung–Box

                    \[Q_{BP}(m) = T\sum_{k=1}^{m}\hat\rho(k)^2, \qquad Q_{LB}(m) = T(T+2)\sum_{k=1}^{m}\frac{\hat\rho(k)^2}{T-k} \approx \chi^2(m)\]
                        Întrebare pentru sală Cu T = 1 000 și autocorelațiile 0,06, −0,04 și 0,03, QLB(3) = 6,12 < 7,81: nu respingem. Butonul ▶ crește T pînă la 5 000, cu aceleași autocorelații. De la ce T respinge testul la 5%?
                        Răspuns

                        De la T = 1 500 (în pașii de 500): QLB(3) = 9,17 > 7,81, p = 0,027. Statistica crește aproape proporțional cu T (30,52 la T = 5 000); pragul exact este în jur de T = 1 280. Autocorelațiile sînt aceleași; cu mai multe date ele sînt estimate mai precis și se separă de zero. În eșantioanele lungi, autocorelații mici devin semnificative, fără să fie mai mari.

                        Teste de autocorelație pe date reale

                        Slide-ul 33: Teste de autocorelație pe date reale
                        Slide-ul 33

                        Teste pe randamentele zilnice (p-value sub 0,05 cu roșu)

                        Exemplu lucrat: QLB și Q̃ pe date reale

                        \[\tilde Q(m) = \sum_{k=1}^{m}\frac{T\hat\rho(k)^2}{\hat\delta(k)} \approx \chi^2(m)\]
                            Întrebare pentru sală Cu m = 10 laguri, QLB clasic respinge pentru toate cele opt serii, Q̃ robust doar pentru S&P 500 și BET. Butonul ▶ mărește m pînă la 30. Cu m = 30, pentru ce serii respinge Q̃ robust?
                            Răspuns

                            Doar pentru BET (Q̃(30) = 67,9 > 43,77). S&P 500 nu mai respinge: Q̃(30) = 39,7, pentru că autocorelația lui de la lagul 1 se diluează printre 29 de laguri aproape nule; slide-ul spune același lucru: un m mai mare diluează un efect de scurtă durată. QLB clasic respinge la m = 30 pentru cinci serii, cu o distribuție χ² care nu ține seama de volatility clustering.

                            Testul runs

                            Slide-ul 34: Testul runs
                            Slide-ul 34

                            Exemplu lucrat: testul runs

                            \[E[R] = \frac{2n_1n_2}{n} + 1, \quad \mathrm{Var}(R) = \frac{2n_1n_2(2n_1n_2 - n)}{n^2(n-1)}, \quad z = \frac{R - E[R]}{\sqrt{\mathrm{Var}(R)}}\]
                                Întrebare pentru sală Pe tot eșantionul, BET are 3 278 de secvențe față de 3 606 așteptate (z = −7,75), iar S&P 500 4 738 față de 4 596 (z = 2,97). Butonul ▶ mută începutul eșantionului spre 2022. Pe eșantionul care începe în 2022, rămîne vreuna dintre aceste două respingeri?
                                Răspuns

                                Doar cea a BET, mult mai slabă: z = −2,03, față de 0,06 pentru S&P 500. Semnele BET persistă și în anii recenți, dar mult mai puțin decît pe tot eșantionul; la S&P 500 alternanța semnelor dispare. Din 2022, BRD are z = −3,79.

                                Rădăcini unitare: prețuri față de randamente

                                Consecința practică: regresia falsă

                                Slide-ul 36: Consecința practică: regresia falsă
                                Slide-ul 36
                                  Întrebare pentru sală Cu T = 500, regresia unui mers aleator pe altul, independent, dă |t| > 1,96 în 90% din cele 2 000 de repetări. Butonul ▶ mărește T la 1 000 și 2 000 (T ≠ 500: rulări suplimentare ale codului din curs). Se apropie proporția respingerilor de 5% cînd T crește?
                                  Răspuns

                                  Nu, crește: 92,7% la T = 1 000 și 94,5% la T = 2 000 (77,3% la T = 100); |t| > 40 apare în 21,6% din regresii la T = 2 000. În regresia în niveluri, statistica t crește odată cu T, deci mai multe date fac relația falsă mai convingătoare. R² median rămîne între 0,16 și 0,18. Pe diferențe, proporția rămîne între 5,1% și 6,0% pentru orice T.

                                  Testul augmentat și un exemplu lucrat

                                  Slide-ul 38: Testul augmentat și un exemplu lucrat
                                  Slide-ul 38

                                  Exemplu lucrat: regresia Dickey–Fuller

                                  \[\Delta p_t = c + bt + \gamma\, p_{t-1} + \sum_{j=1}^{L}\delta_j\Delta p_{t-j} + \varepsilon_t, \qquad \tau = \frac{\hat\gamma}{\mathrm{SE}(\hat\gamma)}\]
                                      Întrebare pentru sală Pentru prețul logaritmic BET, regresia Dickey–Fuller cu constantă și fără laguri dă τ = −0,09. Butonul ▶ trece prin cele opt serii; curba arată τ pentru L = 0–40 laguri ale diferențelor. Respinge testul cu constantă rădăcina unitară pentru vreo serie, la vreun L?
                                      Răspuns

                                      Nu. Cel mai mic τ cu constantă este −1,41 (Bitcoin, L = 20), departe de −2,86; pentru TLV, SNP, BRD și TGN τ este chiar pozitiv. Prețurile cresc în timp, deci specificația potrivită are constantă și tendință: cu ea, TLV coboară sub −3,41 la 12 din cele 16 valori ale lui L (τ = −3,46 la L = 20, ordinul ales de AIC).

                                      BET: prețul logaritmic și randamentele

                                      Slide-ul 40: BET: prețul logaritmic și randamentele
                                      Slide-ul 40
                                        Întrebare pentru sală Pentru BET, ADF pe prețul logaritmic este −1,73 (p = 0,736) și KPSS 2,30: prețul este I(1). Butonul ▶ trece prin cele opt serii. Pentru care serie testele pe prețul logaritmic nu dau concluzia I(1)?
                                        Răspuns

                                        TLV: ADF = −3,46 < −3,41 (p = 0,044) respinge rădăcina unitară, iar KPSS = 0,57 > 0,146 respinge staționaritatea în jurul tendinței. Testele se contrazic: un caz neconcludent, nu o dovadă de revenire la tendință. Pentru celelalte șapte serii ADF nu respinge și KPSS respinge. Randamentele sînt I(0) pentru toate cele opt.

                                        Teste de rădăcină unitară pe prețuri și randamente

                                        Slide-ul 41: Teste de rădăcină unitară pe prețuri și randamente
                                        Slide-ul 41

                                        Statistici de test (cu roșu: respingere la 5%)

                                        Exemplu lucrat: statistica KPSS pe prețul logaritmic

                                        \[\mathrm{KPSS} = \frac{\sum_{t=1}^{T} S_t^2}{T^2\hat\lambda^2}, \quad S_t = \sum_{s \le t} e_s, \quad \hat\lambda^2 = \hat\gamma(0) + 2\sum_{j=1}^{l}\Big(1 - \frac{j}{l+1}\Big)\hat\gamma(j)\]
                                            Întrebare pentru sală Cu lățimea de bandă din curs (l = 38 pentru S&P 500), KPSS respinge staționaritatea prețurilor pentru toate cele opt serii; KPSS pe prețul S&P 500 este 2,23. Butonul ▶ schimbă lățimea de bandă l a varianței pe termen lung, începînd cu l = 0. Cît este KPSS pentru prețul S&P 500 la l = 0?
                                            Răspuns

                                            86,0. Un preț integrat are autocovarianțe mari și pozitive; fără ele, λ̂² este doar varianța reziduurilor și subestimează de zeci de ori varianța pe termen lung. Statistica scade cînd l crește, dar la l = 80 este încă 1,09 > 0,146. Pe randamente, KPSS rămîne sub 0,463 pentru orice l: concluzia I(1) pentru prețuri și I(0) pentru randamente nu depinde de lățimea de bandă.

                                            Testul variance ratio

                                            Exemplu lucrat: VR din ACF-ul S&P 500

                                            Slide-ul 44: Exemplu lucrat: VR din ACF-ul S&P 500
                                            Slide-ul 44

                                            Exemplu lucrat: VR din ACF

                                            \[\mathrm{VR}(q) = 1 + 2\sum_{k=1}^{q-1}\Big(1 - \frac{k}{q}\Big)\hat\rho(k)\]
                                                Întrebare pentru sală Din ACF-ul S&P 500, VR(5) = 1 + 1,6ρ̂(1) + 1,2ρ̂(2) + 0,8ρ̂(3) + 0,4ρ̂(4) = 0,855, iar estimatorul Lo–MacKinlay dă 0,856. Butonul ▶ mărește q pînă la 20. Cît de mult diferă cele două valori la q = 20?
                                                Răspuns

                                                Foarte puțin: 0,768 din ACF și 0,767 cu estimatorul Lo–MacKinlay, o diferență de 0,0005. Pentru BET, la q = 20: 1,514 și 1,517. Cele două forme diferă doar prin corecțiile de eșantion mic, care contează puțin cu T = 9 240 și q = 20.

                                                Lo și MacKinlay (1988): estimator și teste

                                                Slide-ul 45: Lo și MacKinlay (1988): estimator și teste
                                                Slide-ul 45

                                                Exemplu lucrat: Z(q) și Z*(q)

                                                \[Z(q) = \frac{\widehat{\mathrm{VR}}(q) - 1}{\sqrt{2(2q-1)(q-1)/(3qT)}}, \qquad Z^*(q) = \frac{\widehat{\mathrm{VR}}(q) - 1}{\sqrt{\hat\theta(q)/T}}, \qquad \hat\theta(q) = \sum_{j=1}^{q-1}\Big[\frac{2(q-j)}{q}\Big]^2\hat\delta(j)\]
                                                    Întrebare pentru sală Pentru S&P 500 la q = 2, Z(2) = −7,54 și Z*(2) = −3,37: statistica homoscedastică este de 2,24 ori mai mare în modul. Butonul ▶ mărește q pînă la 40. La q = 40, mai respinge Z* mersul aleator pentru S&P 500?
                                                    Răspuns

                                                    Nu: Z*(40) = −1,81, deși Z(40) = −3,70 respinge încă. La q = 40, Z* respinge doar pentru BET. Raportul Z/Z* rămîne între 2,0 și 2,3 la toate orizonturile: volatility clustering dublează abaterea standard a lui VR(q) estimat, iar Z(q) nu ține seama de ea.

                                                    Necesitatea testului robust: un studiu Monte Carlo

                                                    Slide-ul 46: Necesitatea testului robust: un studiu Monte Carlo
                                                    Slide-ul 46
                                                      Întrebare pentru sală Sub un martingal GARCH(1,1) cu α = 0,12 și β = 0,86, Z(2) respinge ipoteza nulă adevărată în 17,1% din cazuri, Z*(2) în 4,7%. Butonul ▶ schimbă reacția α de la 0 la 0,12, cu β = 0,86 fix (α ≠ 0,12: rulări suplimentare ale simulării din curs). La α = 0,09, cît de des respinge Z(2)?
                                                      Răspuns

                                                      În 9,0% din cazuri; la α = 0,06 în 6,2%, la α = 0 în 4,8%. Distorsiunea crește repede cînd α + β se apropie de 1 (0,95 la α = 0,09, 0,98 la α = 0,12), pentru că volatilitatea devine foarte persistentă. Z*(2) rămîne între 4,3% și 4,9% pentru toate valorile lui α.

                                                      Rapoarte ale varianțelor pentru orizonturi de 2–40 de zile

                                                      Slide-ul 47: Rapoarte ale varianțelor pentru orizonturi de 2–40 de zile
                                                      Slide-ul 47
                                                        Întrebare pentru sală Din 1990, VR(40) este 0,724 pentru S&P 500 și 1,743 pentru BET, iar Z* respinge pentru BET la toate cele 39 de orizonturi. Butonul ▶ mută începutul eșantionului spre 2022. Pe eșantionul care începe în 2010, mai respinge Z* momentumul BET la vreun orizont q = 2, …, 40?
                                                        Răspuns

                                                        Nu: VR(40) al BET scade la 1,193 și niciun Z*(q) nu depășește 1,96. Momentumul BET vine din primii ani (1997–2006, ρ̂(1) = 0,270). S&P 500 respinge din 2010 la un singur orizont din 39, cu VR(40) = 0,663, sub valoarea din 1990: revenirea la medie rămîne, dar banda robustă se lărgește odată cu eșantionul mai scurt.

                                                        Rapoarte ale varianțelor și teste robuste

                                                        Slide-ul 48: Rapoarte ale varianțelor și teste robuste
                                                        Slide-ul 48
                                                          Întrebare pentru sală Pe tot eșantionul, 10 din cele 32 de statistici Z* din tabel depășesc 1,96 în modul. Butonul ▶ mută începutul eșantionului spre 2022. Pe eșantionul care începe în 2010, cîte rămîn?
                                                          Răspuns

                                                          Trei: S&P 500 la q = 2 și Transgaz la q = 2 și 5 (pentru Transgaz eșantionul începe oricum în 2010). BET nu mai respinge la niciun orizont. Cu statistica homoscedastică Z ar fi 13, pentru că Z ignoră volatility clustering. La 32 de teste independente la 5% ne-am aștepta în medie la 1,6 respingeri false.

                                                          Teste comune și automate pe date reale

                                                          Slide-ul 51: Teste comune și automate pe date reale
                                                          Slide-ul 51

                                                          Exemplu lucrat: testul Chow–Denning

                                                          \[\mathrm{CD} = \max_i |Z^*(q_i)|, \qquad P(\mathrm{CD} \le c) = \big(2\Phi(c) - 1\big)^m\]

                                                            Exemplu lucrat: testul VR automat

                                                            \[\hat k = 1{,}3221\,(\hat a_2 T)^{1/5}, \quad \hat a_2 = \frac{4\hat\rho^2}{(1-\hat\rho)^4}, \qquad \frac{\sqrt{T/\hat k}\,\big(\mathrm{VR}(\hat k) - 1\big)}{\sqrt 2} \approx N(0, 1)\]
                                                                Întrebare pentru sală Cu orizonturile 2, 5, 10, 20 (m = 4), valoarea critică Chow–Denning la 5% este 2,49 și testul respinge pentru S&P 500, BET și Transgaz. Butonul ▶ schimbă mulțimea de orizonturi. Cu toate orizonturile 2, …, 20 (m = 19), care serii mai resping?
                                                                Răspuns

                                                                S&P 500 și BET. Valoarea critică crește la 3,00, iar Transgaz, cu CD = 2,77, nu o mai depășește. Mai multe orizonturi înseamnă mai multe ocazii pentru o respingere falsă, deci un prag mai mare; CD crește doar dacă orizonturile adăugate au un |Z*| mai mare.

                                                                Eficiența pe piețe și în timp

                                                                Șaisprezece piețe în ultimii zece ani

                                                                Slide-ul 52: Șaisprezece piețe în ultimii zece ani
                                                                Slide-ul 52
                                                                  Întrebare pentru sală La q = 5, doar intervalele robuste de 95% ale PX (Z* = 2,08) și BET (Z* = 2,03) exclud valoarea 1. Butonul ▶ mărește orizontul q pînă la 20. La q = 20, ce piață exclude valoarea 1?
                                                                  Răspuns

                                                                  Doar Ethereum (VR(20) = 1,29, Z* = 2,45); PX și BET revin în interval. La q = 2 este S&P 500 (VR(2) = 0,86, Z* = −2,33). Fiecare orizont arată altă piață: cu 16 piețe și multe orizonturi, unele intervale exclud 1 din întîmplare, iar testul Chow–Denning pe patru orizonturi nu respinge pentru nicio piață.

                                                                  Rapoarte ale varianțelor pe ferestre mobile

                                                                  Slide-ul 55: Rapoarte ale varianțelor pe ferestre mobile
                                                                  Slide-ul 55
                                                                    Întrebare pentru sală Pe ferestre de 500 de zile, 29% dintre ferestrele BET și 4% dintre ferestrele S&P 500 resping la 5%. Butonul ▶ mărește fereastra la 750, 1 000 și 1 500 de zile. Ce se întîmplă cu ponderea ferestrelor S&P 500 care resping, la 1 500 de zile?
                                                                    Răspuns

                                                                    Crește la 20%, toate cu VR < 1. O fereastră lungă estimează mai precis aceeași autocorelație negativă mică, deci o separă mai ușor de zero; la 250 de zile ponderea este 1,6%. Ferestrele consecutive au în comun 1 479 din 1 500 de zile, deci ponderea descrie datele, nu este un test.

                                                                    Trei subperioade pentru fiecare piață

                                                                    Slide-ul 57: Trei subperioade pentru fiecare piață
                                                                    Slide-ul 57
                                                                      Întrebare pentru sală La q = 5, S&P 500 respinge în 2002–2013 (Z*(5) = −2,53). Butonul ▶ mărește q la 10 și 20. La q = 20, mai respinge vreo subperioadă a S&P 500?
                                                                      Răspuns

                                                                      Niciuna: Z*(20) = −1,33, −1,54 și −0,91, deși VR(20) = 0,72 în 2002–2013, mai departe de 1 decît VR(5) = 0,80. Varianța lui VR(q) crește cu q, iar cu circa 3 000 de zile pe subperioadă intervalul robust devine larg. Doar BET 1997–2006 respinge la q = 20 (Z*(20) = 5,14).

                                                                      Forma semi-tare, forma tare și anomalii

                                                                      Randamentele pe zile ale săptămînii: S&P 500 și BET

                                                                      Slide-ul 61: Randamentele pe zile ale săptămînii: S&P 500 și BET
                                                                      Slide-ul 61

                                                                      Exemplu lucrat: efectul ianuarie

                                                                      \[r_t = a + b\,\mathbf{1}\{\text{ianuarie}\}_t + u_t, \qquad t = \frac{\hat b}{\mathrm{SE}_{NW}(\hat b)}\]
                                                                          Întrebare pentru sală Testul Wald al egalității mediilor pe zile ale săptămînii dă p = 0,69 pentru S&P 500 și 0,24 pentru BET (erori standard Newey–West cu 5 laguri). Butonul ▶ mută începutul eșantionului spre 2022. Coboară p-value-ul BET sub 0,05 pentru vreun început?
                                                                          Răspuns

                                                                          Nu: cel mai mic este 0,088, pentru eșantionul care începe în 2016; S&P 500 rămîne peste 0,62. Încercarea a 17 începuturi diferite este ea însăși o căutare repetată în date: chiar un p sub 0,05 la unul dintre ele nu ar fi o dovadă a unui efect de zi a săptămînii.

                                                                          Randamente logaritmice zilnice, în %: S&P 500 și DAX din ianuarie 1990, BET din septembrie 1997, Bitcoin din septembrie 2014 (7 zile pe săptămînă), Banca Transilvania (TLV), OMV Petrom (SNP), BRD și Transgaz (TGN) din 2010, din prețul ajustat, pînă la 18 septembrie 2026; cele două zile greșite ale TLV din mai 2016 sînt eliminate. Comparația între piețe: 16 indici și criptomonede, 19 septembrie 2016 – 18 septembrie 2026. Prețuri de închidere EODHD. Mersurile aleatoare simulate, zgomotul alb, traiectoriile ARMA, regresiile false, simularea mărimii testelor Z și Z*, ordinele de lag ADF alese prin AIC și p-value-urile wild bootstrap sînt cele din curs (același cod, aceeași sămînță a generatorului); autocorelațiile, testele portmanteau și runs, regresiile Dickey–Fuller, PP, KPSS, rapoartele varianțelor, testul Chow–Denning, testul VR automat, ferestrele mobile, subperioadele și regresiile calendaristice sînt recalculate în browser din aceleași date. Alte lungimi T ale regresiei false, alte valori α ale simulării GARCH, alte lățimi de bandă, laguri, orizonturi și începuturi ale eșantionului sînt rulări suplimentare ale aceluiași cod.